A sosit vremea schimbarii la Federatia Romana de Volei. Interviu cu Adin Cojocaru, vicepresedinte FRV

La sfârșitul acestei luni, pe 30 septembrie, Federația Română de Volei organizează alegeri pentru desemnarea conducătorilor săi. Poate fi o ocazie bună pentru revitalizarea acestui sport de tradiție pentru noi. Să sperăm că cei care și-au depus candidaturile vor veni cu programe de dezvoltare a voleiului coerente și realiste. Iubitorii de sport s-au cam săturat de promisiuni neonorate, de scandaluri și de conducători care nu se mai dau plecați din funcții.

Adin Cojocaru este un om cu o experiență considerabilă în managementul  sportiv, fiind de ani buni angajat al Federației Române de Volei. În trecut a deținut chiar funcția de secretar general, iar în prezent este vicepreședinte. Domnul Cojocaru are și o frumoasă carieră universitară, construită tot în jurul domeniului sportiv. Prin tradiție, în România, conducătorii de organizații și instituții sportive provin din rândurile celor care au practicat un sport de performanță. Sunt și excepții, dar acestea au darul de a confirma regula.

Ați practicat vreun sport de performanță? 

Da, am practicat voleiul de performanță, de la juniori până la seniorat. Junioratul l-a făcut la CSS Rm.Vâlcea, cu care am obținut un titlu de Campion Național, în 1986. Apoi senioratul, l-am parcurs la mai multe echipe de divizia B. Prima echipa a fost cea din Rm. Vâlcea, AS Metalul IUCF, apoi am fost la AS Electrocarbon Slatina cu care am promovat in divizia A,  apoi două echipe din București, AS Electra și IOR.

Care a fost prima partidă de volei pe care ați văzut-o? 

Prima partidă de volei a fost în Rm. Valcea, eram elev si a fost o competiție internațională, la nivelul echipei naționale de juniori sau de tineret, care s-a organizat in sala de pe dealul Capela. Acea competiție s-a desfășurat în timpul scolii, iar sala apartinea atât liceului “Vasile Roaită” (actualmente Colegiul National Mircea cel Bătrân), dar și Clubului Sportiv Școlar. Pe vreamea aceea erau clase în care se punea accentul pe atletism, volei, gimnastică și atunci eram curioși să vedem și noi o competiție sportivă.

Când ați știut că vreți să vă dedicați managementului sportiv?

Pare ciudat, dar așa s-a întâplat, eram coleg la facultate, ca profesor, cu domnul Drăgan Aurel, marele sportiv, un idol și un model al voleiului românesc și care m-a întrebat dacă doresc să vin în Federația Română de Volei, ca secretar general. S-a întâmplat în anul 2002! Acesta a fost debutul meu în managementul sportiv.

Activați în lumea administrației, managementului sportului de mai bine de 20 de ani. Ați prins mulți miniștri ai sportului și tineretului. Mai pricepuți, mai nepricepuți la treburile sportului. Impresia iubitorului de sport este că mulți dintre ei nu au înțeles deloc importanța funcției pe care au ocupat-o, având o contribuție la prăbușirea sportului nostru.

 Care este, în viziunea dumneavoastră, portretul robot al unui ministru al sportului bun, de dorit în funcție?

O întrebare bună, nu stiu dacă sunt eu un om care să realizeze portretul robot al unui ministru, dar am să răspund. Trebuie sa cunoască fenomenul sportiv în ansamblu, aici mă refer că ar trebui să fie o persoană care să aiba cunostințe ale istoriei sportului românesc, să cunoască zonele dominante în care sportul românesc a avut rezultate deosebite, în anumite perioade, să cunoască necesitățile de dezvoltare al unui sport (ce implică formarea și apoi perfectionarea sportivilor din punct de vedere financiar, din punct de vedere al timpului alocat acestora, până la realizarea primelor performanțe), să cunoască motivele pentru care sportul românesc a decăzut foarte mult și să își propună să realizeze din nou PIRAMIDA PERFORMANȚEI, atât de necesară. Să își dorească să perfecționeze permanent antrenorii români, prin mijloace moderne, realizând proiecte naționale, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, pentru relansarea competitiilor scolare, de tip Daciada, care pot duce la atragerea copiilor către sport, întrecere.

Cum a evoluat managementul sportiv la noi?

Eu cred că a evoluat, dar vedeți, până în 1989, era o sistem propice pentru performanță, adică existau bani și copii sau sportivi și atunci totul era mai ușor. Acum masa de sportivi este mică, banii orientați către activitatea sportivă sunt puțini și trebuie să cauți soluții în fiecare moment. Deci, nevoia te obligă să te perfecționezi pentru a deveni un bun manager sportiv, pentru că altfel nu poți să ajuți activitatea sportivă, pe care o gestionezi.

Sportul romanesc are nevoie de manageri priceputi, care sa stie sa vanda produsul numit sport

Cum putem crește manageri sportivi pricepuți?

Acum există și au existat programe de studii de licență sau de masterat, care s-au ocupat sau se ocupă de formarea managerilor în sport, dar trebuie să se facă foarte multă practică la anumite cluburi mai mici sau mai mari, la federații, prin activitățile de voluntariat. Ai nevoie de cunoștințe de marketing, să știi să vinzi produsul numit sport, să știi să atragi oameni care să te susțină, prin ceea ce faci, cu rezultatele pe care le ai. Cred că trebuie să existe protocoale de colaborare, între instituțiile care formeaza manageri sportivi și cei ce realizeaza activitatea sportivă, pentru că așa se poate îmbina teoria cu practica.

Candidați la funcția de președinte al FRV la alegerile din această lună. Îl veți înfrunta de domnul Gheorghe Vișan, aflat pe finalul celui de-al patrulea mandat, căruia îi sunteți colaborator. Într-un interviu acordat unui ziar de sport ați afirmat că doriți să fiți un conducător care face echipă cu ceilalți și nu ia deciziile de unul singur.

 Cum arată echipa pe care doriți să o aveți lângă dumneavoastră la FRV?

În primul rând, aș vrea ca echipa mea să fie formată din oameni pasionați, dedicați acestui sport și implicit dezvoltării lui. Dacă nu există pasiune, dorința de a realiza ceva, cred că este greu să demonstrezi că poți face ceva util și durabil. În altă ordine de idei,  echipa pe care o doresc trebuie să aibă inițiativă, să încerce să caute soluții pentru realizarea de proiecte financiare, proiecte care să ajute la implementarea unor sisteme competiționale diferite, care să crească valoarea jocurilor, să se continue perfecționarea antrenorilor și susținerea lor în anumite acțiuni de selecție. Sunt doar câteva lucruri, care ar trebui să se întâmple și pentru asta ai nevoie de o echipă ACTIVĂ, OMOGENĂ, DORNICĂ DE A REALIZA LUCRURI.

 Care este obiectivul general pe care vi l-ați propus pentru primul mandat de președinte al FRV?

Obiectivul general este recâştigarea poziţiei voleiului, în cadrul disciplinelor olimpice, promovate cu rezultate internaţionale ale României. Este un lucru început de anul trecut, cu MEDALIA DE ARGINT LA Festivalul Olimpic de Tineret European, locul VI la CM cu echipa femină U18, calificările la turneul final al Campionatului European, de echipele U16 F, U17 M și celelalte calificări de la nivelul seniorilor.

Care sunt primele măsuri pe care le veți lua în calitate de președinte al FRV? Care este planul de măsuri pe care îl propuneți pentru redresarea voleiului românesc?

Am mai declarat, trebuie realizate mai multe comisii, care să evalueze Statutul FRVolei, regulamentele sub cupola cărora se realizează activitatea voleibalistică! Apoi orientarea către organizarea Campionatului European, organizat de Romania la Cluj, în 2021, la feminin!

Altă necesitate ar fi realizarea unui regulament de desfășurare al competițiilor sportive din volei, sub această perioada a pandemiei. Este important să creăm un sistem competițional agreat de MTS și MS, prin care toți sportivii să participe la campionatul rezervat vârstei, astfel, va fi un an dificil, care va atrage un gol în selecția anului, abandon al sportivilor de la volei, mai multe lucruri negative!

Voleiul trebuie sa isi gaseasca locul printre disciplinele scolare predate in clasele I-V

Cum pot fi atrași și păstrați copiii la volei?

Voi avea grijă ca voleiul să pătrundă în scolile, care nu au baza materială necesară, astfel intenționez să realizez un proiect, împreună cu Ministerul Educatiei, numit Voleiul în fiecare scoală.

Trebuie continuat proiectul Baby volei, care are ca scop, atragerea copiilor între 7/9 ani la volei, sub o formă de joacă! Scopul acestuia, are două direcții, acela de a atrage copiii la volei, prin activități simple, de instruire (în special prin minge prinsă și aruncată, pasată….., cu mingi mai ușoare), de a atrage profesorii de educație fizică sa-l realizeze la ora de educație fizică. Astfel va fi mai cunoscut voleiul la nivelul copiilor, repet, sub o formă de joacă! Și acesta este legat cu MEC, pentru că la clasele I-IV, voleiul nu este prevăzut în programa scolară, iar această formă de baby volei, ar putea fi acceptată în cadrul programei școlare. Astfel voi încerca să fac tot posibilul, să prezint importanța lui, la nivelul Institutului de Științe ale Educației, pentru a fi acceptat!

Prin ce măsuri și inițiative puteți crește numărul practicanților de sport (de volei, în cazul dumneavoastră), știind că acesta este foarte mic la noi?

Voi încerca, să discut cu autoritățile locale, să încercăm să realizăm terenuri de volei pe iarbă în parcuri și să realizăm competiții de divertisment, care să atragă copii, către recreație, competiție și în final să crească voleiul de masă și apoi aria de selecție.

Cum veți reuși să convingeți sponsorii să vină lângă echipele noastre de volei?

Îmi propun să încerc, ca împreună cu partenerii media să cresc numărul de transmisiuni în direct la posturile de televiziune, dar ar fi foarte important, dacă am reuși să facem rost de spații dedicate voleiului (promovare de copii talentați, antrenori cu rezultate, promovare a cluburilor, care pot realiza un fel de ofertă sportive pentru copii). Doar așa cred că se poate ca sponsorii să fie atrași către finanțarea voleiului. Trebuie să realizăm să realizăm acțiuni de popularizare a voleiului prin echipelor nationale, să facem o legătură între comunitatea locală și ECHIPA NAȚIONALĂ. Asta înseamnă că putem realiza o prezentare a echipelor naționale, prin scoli, Mall-uri, în zone unde lumea este atrasă.

Țările balcanice sunt foarte competitive în sporturile de echipă. Serbia domină competițiile de volei. Croația, Serbia și Slovenia sunt foarte bune la handbal, baschet și polo. Croația este vicecampioana mondială în exercițiu la fotbal.

Cum vă explicați miracolul țărilor iugoslave care excelează în sporturile de echipă? Care sunt calitățile pe care le au oamenii din aceste țări și ne lipsesc nouă?

Acum ne putem mândri și noi cu faptul că la U18 feminin și România este vicecampioană FOTE 2019 și locul VI la Campionatul Mondial (din primele 6, din Europa locul 2 a fost Italia și Romania locul 6, în spatele nostru Rusia, Turcia etc). România a fost considerată una din scolile bune de volei ale din zona balcanilor și pentru asta stau marturii rezultatele pe care le-a avut Romania la masculin și feminin. Însă după 1989, tot invățământul încet, încet s-a degradat și implicit și voleiul, sportul românesc. Spun asta pentru că, dezvoltarea durabilă a voleiului, are nevoie de un ghid orientativ, dar care să poată fi urmărit, cel puțin 80-90%, astfel ca toți participanții să se dezvolte liniar la nivelul întregii tări. Acest lucru a fost posibil până în 1989 si au fost rezultate, iar tările iugoslave l-au continuat.

Revenind la noi, atâta timp cât programele școlare, de la clasele de volei din unităţile de învăţământ preuniversitar cu program sportiv integrat, respectiv suplimentar, nu respectă cerințele formării sportivilor printr-un dialog cu federațiile sportive, în cazul nostru voleiul, nu se va putea niciodata realiza un progress real și continuu. Programele nu sunt actualizate, sunt aceleași de foarte mult timp, ori sportul se dezvoltă permanent. Am prezentat acest lucru, pentru că la noi, nu numai la volei, sportivii-elevi se dezvoltă în cadrul CSS-urilor, LPS-urilor sau in clase special sportive, 70-80% din timp. Iar dacă acolo lucrurile se realizează conform programelor scolare, la lotul national în loc să omogenizezi colectivul, trebuie să schimbi câte ceva, ceea ce înseamnă timp pierdut, în dauna pregătirii realizării performanței.

Nu poți să intervii asupra procesului de instruire, la nivelul antrenorilor, pentru că ei trebuie să respecte acea program aprobată de Institutul de Stiinte ale Educației, deci de MEC. Aici cred că trebuie intervenit, realilzând o masă rotundă, între reprezentanții MEC și specialiștii noștrii din volei, pentru a așeza lucrurile pe un drum corect al dezvoltării și formării sportivilor.

Și nu în ultimul rând trebuie să realizăm cointeresarea profesorilor/antrenorilor, pentru a deveni pasionați, interesați de instruirea copiilor, plecând de la o selecție orientate spre copiii acu aptitudini. Si acest lucru este unul din măsurile care trebuie să fie realizate, cât mai rapid.

Mult succes la alegerile din 27 septembrie!

Vă mulțumesc pentru amabilitate!

Foto: arhiva personala Adin Cojocaru

 Daniel Rucareanu

Editor RFH Sports&Management