
Bărcile speranțelor olimpice
9 septembrie 2020
Noi suntem…români?
18 septembrie 2020In Franta se poate! La noi, nu!? Curaj, domnilor guvernanti!

Cu puțin timp în urmă, SCM Râmnicu Vâlcea a încheiat primul meci din noul sezon al Ligii Campionilor la Handbal Feminin. La fel ca-n sezonul trecut, echipa noastră a fost distribuită într-o grupă cu Brest Bretagne. SCM a pierdut clar, ca și în octombrie 2019, fiind depășită în a doua repriză a meciului de forța și precizia jucătoarelor echipei bretone. Scorul final a fost 28-21, după ce la pauză se înregistra egalitate, 12-12. Sunt multe de corectat în jocul echipei noastre, în special elementele de ordin mental, dar este timp suficient, deoarece competiția este lungă. Staful echipei noastre va încerca să elimine, suntem convinși, aceste momentele de slăbiciune și de lipsă de concentrare.
Surpriza acestui joc a fost alta: prezența publicului în tribune. Mai mult decât o surpriză, a fost o bucurie, acesta umanizand jocul. Un public cald și zgomotos, așa cum îl știam din sezonul trecut, care împinge echipa favorită spre victorie; căci o bună parte din energia echipei bretone vine de la suporteri. Suporterii au avut de respectat reguli clare de conduită pentru această perioadă, iar cluburile proceduri precise.
Mâine va debuta și CSM București, pe teren propriu, contra celeilalte echipe franceze din competiție, Metz. Echipa condusă de Adi Vasile va juca cu tribunele goale, deoarece autoritățile noastre nu permit prezența publicului la competițiile sportive. În multe dintre meciurile din sezoanele trecute ale Ligii Campionilor CSM a fost condusă, împinsă spre victorie de suporterii săi. Mâine suporterii îi vor lipsi. Dacă ar fi să cuantificăm importanța suporterilor în astfel de meciuri, putem spune că CSM va fi văduvită de procente bune din forța sa. Să sperăm că Cristina Neagu și compania vor suplini această absență.
Se impune, inevitabil, o comparație între tribunele pline de la Brest și tribunele care vor fi goale la București. Putem merge mai departe cu analiza, punând întrebări simple: De ce autoritățile franceze, aflate sub o mare presiune medicală, au redeschis sălile și stadioanele pentru suporteri, iar ai noștri decidenți țin suporterii departe de arenele sportive, deși în România se înregistrează mult mai puține cazuri de infectări cu Covid 19? De ce un stat care a înregistrat peste 10.000 de infectări într-o zi poate redechide sportul către public, iar un stat în care se înregistrează 1.200 de cazuri pe zi nu o poate face? Răspunsul poate fi găsit simplu, dacă ne gândim la seria nesfârșită de informații contradictorii despre coronavirus pe care autoritățile ni le-au livrat în ultimele 7-8 luni. Te lămurești în privința diferențelor, urmărind câteva zeci de minute un jurnal al unei televiziuni franceze, iar apoi compari ce ai văzut cu ce auzi și vezi la televiziunile noastre. Moderație și informații clare vs isterie și confuzie.
Suporterii trebuie să se întoarcă în tribune, echipele au nevoie de ei. Echipele noastre, mereu fragile psihic, cu atât mai mult. Treptat, controlat, cu respectarea tuturor măsurilor recomandate de autoritățile sanitare. Cu măști, cu dezinfectant în săli și pe stadion, cu săpun, apă caldă și grupuri sanitare curate. Publicul dă sens competiției sportive. Tribunele goale ne întristau și înainte de pandemie, dar acum ne dau senzație că privim niște jocuri pe calculator. Nu ne mai amăgiți, din frică, cu un sport televizat. Curaj, doamnelor și domnilor guvernanți!
Sursa foto: Brest Bretagne Handball Officiel
Daniel Rucareanu
Editor RFH Sport& Management