Sportul românesc, tot mai gri

România, incotro?!

Dacă facem o analiză a medaliilor olimpice, vom vedea că anul 2016, la Rio, țara noastră a avut același număr de medalii ca în 1952, la Helsinki, tot 4. Și vorbim despre o perioadă de tranziție a României, marcata de schimbările politice.

Atunci, Iosif Sârbu lua singurul aur, la tir, Vasile Tiță, argint la box, un bronz tot la box, prin Gheorghe Fiat, și alt bronz, la tir, Gheorghe Lichiardopol.

Anul trecut, la ultima ediție a JO, România a atins minimul istoric, tot 4 medalii, dintre care doar una individuală, cea a lui Saritov, la lupte, un rus naturalizat. Aurul a fost obținut de echipa de spadă, argintul la dublu, la tenis, iar primul bronz i-a revenit echipajului de 8+1, la canotaj.

Dezastrul olimpic din 2016 a fost trecut foarte ușor cu vederea, dar COSR lansează un program “Samuraii”, program în care se investesc bani, o campanie cu capul înainte, fără a exista vreo campanie de informare, de atenționare, de tipul: ce ne facem cu sportul românesc?

Optimiștii susțin că România va lua maximum 4-5 medalii, iar pesimiștii au îngropat deja sportul românesc, care este singur într-o țară a nimănui.

Astfel, incercam sa facem o analiză a sportului românesc în 2017, care a arătat groaznic, pe echipe, dar s-a prezentat excepțional prin două sportive, Simona Halep, care a ajuns numărul 1 WTA, și Cristina Neagu, handbalista fiind votată pentru a treia oară cea mai bună din lume.

Din păcate, nu știm cât ne va ajuta Cristina Neagu, România a încheiat doar pe 10 Campionatul Mondial din Germania, după o înfrângere neașteptată în optimi, cu Cehia, deși în grupe, selecționata noastră s-a comportat exemplar. Neagu nu poate juca singură la Tokyo.

Gimnastica, viitor în ceață

În 2017, România a organizat dupa 60 de ani Campionatele Europene de gimnastică artistică. Marian Drăgulescu, la sol, și Cătălina Ponor, la barnâ, au cucerit aurul, Larisa Iordache, bronz pe “puntea suspinelor”;

Două medalii de aur au fost cucerite de gimnasta Larisa Iordache, la individual compus și la sol și la Universiada de la Taipei. Doar că, la Mondialele de la Montreal, Larisa Iordache s-a accidentat și perspectivele sunt destul de sumbre, pentru că recidivele ei sunt tot mai dese. Cătălina Ponor s-a retras în 2017, iar Marian Drăgulescu ar putea să bată doar recordul de vârstă, dacă va participa la Tokyo.

La Mondialele de gimnastică artistică de la Montreal, cel mai aproape de podium a fost Marian Drăgulescu, locul 4 în finala de la sărituri, iar Cătălin Ponor s-a retras după acea competiție. Și vorbim despre sportul care a adus României medalii pe bandă rulantă la JO.

Cum stau tinerii de perspectivă

Și ne întoarcem la tinerii care ar trebui să reprezinte România la JO de la Tokyo, care să ne dea speranțe. Doar că nu prea sunt. Mergem la Universiada din Taiwan. România a ocupat locul 23 în clasamentul final pe medalii din cadrul celei de-a 29-a ediții a Universiadei de vara de la Taipei (Taiwan), cu trei medalii de aur, două de argint și șase de bronz.

Două medalii de aur au fost luate de Larisa Iordache, iar alta a fost adjudecată de atletă Alina Rotaru, la săritură în lungime, argintul a fost obținut de atleții Nicolae Alexandru Soare, în proba de 10.000 de metri, și Alin Firfirică, la aruncarea discului, iar medaliile de bronz au fost câștigate de gimnaștii Larisa Iordache (bârnă), Andrei Muntean (sărituri), atleții Andrei Gag (aruncarea greutății) și Bianca Răzor (400 m), ștafeta feminină de 4×400 m (Sanda Belgyan, Camelia Florina Gal, Anamaria Nesteriuc și Bianca Răzor) și Bernadette Szocs (tenis de masă, simplu).

Apoi, la ediția cu numărul 14 a Festivalului Olimpic de Vară al Tineretului European, de la Gyor, România a încheiat cu opt clasări pe podium, cinci pe treapta a doua și trei pe ultima, adică niciun aur. Perspectivele nu sunt deloc încurajatoare, probleme peste probleme, dar nimeni nu-și asumă eșecul.

Singurele speranțe, la canotaj și natație.

Iată și realizările din 2017:

Trei medalii de aur (8+1, dublu rame, 4 vâsle feminin) si una de argint (4 rame masculin) pentru echipajele românești la Europenele de canotaj de la Racice, Cehia. Leonid Carp și Victor Mihalachi, argint la canoe dublu 500 metri, la Europenele de la Plovdiv. Argint pentru Leonid Carp – Victor Mihalachi în proba de canoe dublu 500 metri a Mondialelor de kaiac-canoe de la Racice, Cehia, și un bronz la paracanoe KL3W 200, obținut de Mihaela Lulea;

Echipajele feminine de 8+1 și de dublu vâsle categoria ușoara (Ionela Lehaci-Geanina Beleagă), aur mondial la canotaj, la Sarasota, SUA. Aurul obținut de fete la Mondialele din America oferă perspective într-un sport, măcinat de dopaj și de cazul meldonium, în 2016.

Se văd rezultate și la natație. Camelia Potec muncește de dimineața până seara și cea mai bună decizie luată de COSR a fost să o aleagă ca vicepreședinte. Potec a făcut tot posibilul să scoată înotătorii români pe prima pagină. Și a reușit. Înotătorul român Robert Glinţă (20 de ani) a obţinut o medalie de bronz foarte prețioasă la Campionatele Europene în bazin de 25 de metri de la Copenhaga. Sportivul legitimat la CS Dinamo a parcurs cele patru lungimi de bazin în 49,99, timp ce reprezintă un nou record naţional al probei. Asta în condițiile în care ultima medalie obţinută de un înotător român la Campionatele Europene de înot în bazin scurt venea în 2006. La ediţia desfăşurată la Helsinki, Răzvan Florea s-a clasat pe locul 3 la 200 de metri spate, cu 1:53,71.

De asemenea, trebuie mentionata si performanta Anei Maria Popescu (Brânză). Venită din calificări, Ana Maria Popescu (Brânză) a prins azi o zi de excepţie şi câștigat Grand Prix-ul de la Doha, din decembrie. Sportiva pregătită de Dan Podeanu şi George Epurescu a avut următorul parcurs la Doha: tabloul de 64 – 12-7 cu Beate Christmann (Germania); tabloul de 32 – 15-7 cu Tatiana Gudkova (Rusia); tabloul de 16 – 15-7 cu Rossella Fiamingo (Italia); tabloul de 8 – 13-10 cu Tatyana Andryushina (Rusia); semifinale – 15-9 cu Hou Guangjuan (China); finala – 10-6 cu Mara Navarria (Italia). Celelalte trei spadasine românce au terminat întrecerea din Qatar pe următoarele poziţii: Amalia Tătăran (CS Dinamo) – locul 30, Greta Vereş (CSA Steaua) – locul 51 şi Maria Udrea (CSA Steaua) – locul 53. Au participat 127 de sportive.

Simona Halep și Cristina Neagu, exemplele succesului

Simona Halep ajunge numărul 1 mondial pe 9 octombrie, după ce o învinge pe ucraineanca Jelena Ostapenko, 6-2, 6-4, în semifinalele turneului WTA de la Beijing. În urmă cu 49 de ani, Ilie Năstase a fost pe primul loc în ierarhia ATP, primul lider din istoria ierarhiei.

În luna martie, Cristina Neagu a fost desemnată cea mai bună handbalistă din lume în 2016. Cele două sportive reprezintă dovada clară că România are perspective, că valoare există într-o țară a paradoxurilor. Din păcate, și aceste performanțe sunt trecute cu vederea, iar cei care se ocupă de sportul românesc nu știu să folosească imaginea acestor două super-sportive.

Alte rezultate ale României în 2017:

La judo, Judoka Monica Ungureanu a adus delegației noastre singura medalie, bronz, la categoria 48 kilograme a Europenelor de la Varșovia;

La lupte, Alina Vuc, 48 kg, și Andrei Dukov, 53 kg, stilul libere, cuceresc bronzul la Europenele de lupte seniori de la Novi Sad (Serbia);

Tot Alina Vuc a cucerit prima medalie mondială, un bronz, la categoria 48 kilograme, la Mondialele de lupte de la Paris;

Scrimă: Bianca Pascu și echipa feminină de spadă (Amalia Tătăran, Greta Vereș, Raluca Sbîrcia și Adela Danciu) au obținut două medalii bronzuri europene la seniori, la Tbilisi;

Tenis de masă: Aur european pentru echipa României (Elizsabeta Samara, Daniela Dodean Monteiro, Bernadette Szocs), la competiția din Luxemburg;

Cum va arăta Tokyo 2020

În urma deciziei CIO, numărul probelor a crescut la 339, reprezentând 33 de sporturi, cu un total de 10.616 sportivi participanţi.

Cinci sporturi noi vor exista în programul olimpic – baseball/softball, karate, skateboard, căţărare sportivă, surfing. De asemenea, au fost incluse şi baschetul 3×3 (în disciplina sportivă baschet) şi BMX freestyle (ciclism).

Sporturile cu cele mai multe probe vor fi nataţia (inclusiv polo) – 49 de probe, atletism 48, ciclism 22, gimnastică, kayak-canoe şi lupte 18, judo 15, tir 15, canotaj şi haltere 14, box 13 sau scrimă 12.

Jocurile Olimpice de la Tokyo vor avea loc între 24 iulie şi 9 august 2020.

Ce este de făcut?

Este clar că problemele sportului românesc sunt multiple, dar interesele primează în Federații. Să nu vorbim despre FR Box, ajunsă în pragul falimentului, unde totul pare o reglare de conturi, din care suferă sportul, care aducea odată medalii României. Sportul românesc este condus doar pentru bani, nicidecum pentru interesul țării, pentru prestanță și performanță.

COSR, Federațiile, MTS ar trebui să intervină urgent, să preia modelele firești, din țările unde se obține performanță, adică sa implementeze modele functionale reale, sa formeze sau sa perfectioneze manageri sportivi, orientati spre peformanta, nu manati de propriile interese ( sau ale altora ), sa coopteze in stafurile tehnice medici, psihologi, nutriționiști sau oameni care să fie în stare să îmbrace delegația României într-un echipament decent, nu care să fie vizitati de DNA în timpul JO, pe la sediul COSR.

Este nevoie de un restart masiv în sportul românesc, ce presupune ca mentalitatea coruptă să fie înlocuită de o mentalitate dedicata performanței!