Doar Dinamo Bucuresti, o initiativa laudabila in sportul romanesc
14 iunie 2020
Acord parental privind implicarea sportivilor minori in activitatile sportive
17 iunie 2020
Doar Dinamo Bucuresti, o initiativa laudabila in sportul romanesc
14 iunie 2020
Acord parental privind implicarea sportivilor minori in activitatile sportive
17 iunie 2020

Președintele ANAD, Cristi Balaj, explică de ce nu se fac controale anti-doping în fotbalul românesc: “E simplu, fotbalul nu investește pentru anti-doping! Ar fi nevoie de 5.000 de euro de echipă, pe an!”

Fostul arbitru internațional, Cristi Balaj, actualmente președintele Agenției Naționale Anti-Doping, a vorbit despre ultimele evenimente din sportul românesc, auto-denunțul lui Paul Pîrvulescu, suspendările record de la echipa feminină de handbal Corona Brașov, dar și ce se întâmplă în halterele din România, 18 cazuri în ultimii 12 ani.

În ultimii ani s-a tot vorbit că în Liga I nu s-au făcut deloc teste anti-doping și Paul Pîrvulescu a recunocut că s-a dopat. De ce nu se investește în anti-doping, în fotbal?

Probabil și pentru că cei de la fotbal nu au investit și nu s-au îndreptat către ceea ce înseamnă lupta împotriva dopajului. LPF ne-a promis că vom găsi un numitor comun și că vom colabora, ni se pune la dispoziție accesul, dar se fac toate acestea pentru că o spune legea, nu pentru că au bunăvoință. FIFA, UEFA, FRF sunt semnatare ale codului, doar că fotbalul este ramura care nu investește la nivelul Ligii I bani pentru controale anti-doping. FRF, în schimb, probabil și pentru că primește bani de la UEFA, participă cu toate loturile naționale de juniori și de seniori, la preliminarii și competiții, respectă procedura.

Singurul sport profesionist care nu cheltuie bani pentru anti-doping este fotbalul, sper să ajungem la o înțelegere. Am făcut un calcul și ar costa cam 5.000 de euro pe an, de echipă, dar nu a dorit nimeni. Legea spune că trebuie să fie alocați bani pentru Liga I. În caz contrar, vor fi amenzi și nu sunt deloc mici.

Handbalul are programe pentru anti-doping și, totuși, la Corona Brașov toată echipa este suspendată pentru dopaj…

Federația Română de Handbal a investit în lupta împotriva dopajului, în acțiuni educative, nu este aceeași situație ca la fotbal. Bine, veți spune că-s bani publici, de la MTS, dar nimeni nu împiedică FRF să solicite bani de la MTS, pentru VAR, controale doping sau educarea arbitrilor. Asta ar însemna să fie controlați de MTS din punct de vedere financiar și cei de acolo nu vor asta.

Cei mai mulți bani care se întorc către stat în sportul românesc sunt în fotbal. Cred că statul ar fi interesat să investească în dezvoltarea fotbalului, însă s-a vorbit de multe ori despre implicarea politicului. Am fost consilierul a 3 miniștri și niciunul nu a intervenit în cadrul unei federații, deci nu se implică deloc politicul în administrarea vreunei federații. Dacă respecți legile și statutele în vigoare nu are nimeni nimic cu tine, iar dacă primești bani publici e normal să existe cineva care să te monitorizeze, să se vadă pe ce se duc acei bani.

În cazul lui Paul Pîrvulescu v-ați autosesizat?

A fost o consecință a declarațiilor pe care le-a făcut jucătorul, pe care-l cunosc și am cuvinte de laudă la adresa lui, l-am arbitrat de atâtea ori, dar nu contează numele, oricât îl apreciez eu, disciplina sau clubul, noi, ANAD, respectăm sportivii curați. Intervenim fără să creăm impresia că avem ceva cu cineva și mă bucur că reușim să schimbăm imaginea pe care o aveau străinii față de laboratorul din România, acum suntem la nivel înalt, suntem dați ca exemplu. Că nu aflați ce sancțiuni s-au dat la handbal sau că nu știți ce a discutat avocatul cu Paul Pîrvulescu la audierile de la ANAD, nu înseamnă că ținem secrete. Ne obligă regulamentul să respectăm niște reguli, așa că nu trebuie să vă supărați pe noi, că nu ascundem nimic.

Și care este procedura, să zicem, la Corona?

Dacă timp de 21 de zile nu se face apel și avem o decizie definitivă, atunci mă veți auzi vorbind despre decizii. Confirm că începem procedura de înghețare a sancțiunilor în cazul Corona Brașov, transmitem către WADA (Agenția Mondială Anti-Doping), dar decizia o vom afla după 21 de zile. WADA ne informează și noi punem la dispoziție datele. Unii spun că sancțiunile sunt prea dure de la handbal, dar nu închidem ochii, concesii dacă există nu sunt pentru că ar avea cineva ceva de câștigat. Nu-mi doresc ca România să facă exces de zel și pentru o speță similară din altă țară, la noi să fie suspendări de ani de zile și în altă țară de câteva luni. Noi trebuie să fim egali cu cei care respectă regulile dopajului.

Este Federația Română de Haltere cu cele mai mari probleme când vine vorba de cazuri de dopaj și de ce?

Raportat la numărul de sportivi și controale efectuate, confirm că la haltere sunt cele mai multe cazuri. În primul rând, dorința de a avea rezultate duce la asemenea probleme. Dar este și vina noastră, că nu s-a pus la dispoziția sportivilor români material informativ. Suntem singura agenție din Europa care are un proiect de 3 milioane de euro, vrem să dezvoltăm o aplicație pentru toți sportivii, pentru informare, în așa fel încât de acum să știe fiecare sportiv ce are voie să ia și ce să nu ia. Când sunt dubii, poate apela cât mai ușor la ofițerul care răspunde de o disciplină sportivă, prin intermediul aplicației.

Săgeți către Răzvan Burleanu

Ce ne facem cu sportul de masă, cu tinerii care iau întăritoare de efort și alte substanțe, când merg la sală, fără sfaturi avizate?

Trebuie să facem ceva și cu sălile de fitness, unde se iau substanțe și întăritoare de efort. Am un prieten care anul acesta a decedat din cauza consumului de asemenea substanțe. A făcut un cancer agresiv, un om foarte inteligent, cu bun simț, nu mai este printre noi, a iubit sportul, dar lipsa de informație și faptul că nu a avut posibilitatea să fie educat la momentul potrivit, în acest sens, a avut consecințe ireversibile asupra organismului.

O să-l auzim pe Cristi Balaj într-un proiect în fotbalul românesc în viitorul apropiat?

Cred că sunt printre puținii arbitri care au încheiat cariera la limita de vârstă, mulți aveau probleme de sănătate, alții au fost retrogradați, alții au avut probleme cu legea, am început acum proiectul la ANAD, am recredibilizat imaginea agenției și vreau să-mi duc la final mandatul de 5 ani.

Și apropo de FRF, dacă la asta vă referiți, într-o vreme mi-au dat de înțeles cei de acolo că ar vrea să lucrez cu ei, subtil, dar nu avem aceleași idei. Îmi doresc să avem un Euro, în 2021, cu care să ne mândrim, sunt alături de Gică Popescu, căruia președintele FRF nu i-a mulțumit că a participat la peste 200 de întâlniri, deși n-a fost plătit, doar pentru a-i întoarce fotbalului ce i-a oferit. Mă gândesc la fotbal tot timpul, știu că spun ce gândesc și nu prea le convine asta. Dacă nu ai făcut sport, dacă nu știi ce înseamnă și dacă nu realizezi că dacă nu muncești și nu știi să dai mâna cu adversarul când pierzi, nu ai cum să înțelegi. Faptul că te-ai ocupat de terenuri sintetice de 20 pe 40, că ai jucat cu mingea mică, că ți-a plăcut fotbalul că juca tatăl tău, asta nu înseamnă că te pricepi. Dacă nu ai reușit să aduci lângă tine oameni mari din fotbalul românesc, Lucescu, Chivu, Popescu, Lupescu, poate pentru că lumea vrea să facă poze cu ei, nu cu tine, asta nu înseamnă că trebuie să te aprecieze Cristi Balaj că procedezi de așa manieră.

18 sportivi dopați la haltere

De curând, halterofila Maria Luana Grigoriu, componentă a lotului naţional, a fost depistată pozitiv la metaboliţi de stanozolol (steroid). De remarcat că toţi cei patru halterofili români participanţi la JO de la Londra 2012 au fost depistați pozitiv în urma reanalizării probelor prelevate la momentul respectiv: Răzvan Martin (bronz la cat. 69 kg), Roxana Cocoş (argint la cat. 69 kg), Florin Croitoru (locul 9 la cat. 56 kg) şi Gabriel Sîncrăian (cat. 85 kg). Asta înseamnă că România va pierde cele două medalii după finalizarea cazurilor.

În afară de testele pozitive ale lui Răzvan Martin, Roxana Cocoş, Florin Croitoru şi Gabriel Sîncrăian de la JO 2012, dar şi al lui Paul Dumitraşcu (procedură de asemenea nefinalizată), potrivit site-ului Federaţiei Internaţionale de Haltere, România are înregistrate 18 cazuri de dopaj începând din 2008: 2010 – Ninel Miculescu (suspendat pe viaţă la 3 noiembrie 2010), 2011 – Leonard Dumitru Cobzariu (suspendat între 08.09.2011-08.09.2013), Alexandru Roşu (14.04.2011 – 14.04.2013), 2012 – Marius Danciu (15.11.2012 – 21.12.2014), 2013 – Elena Ramona Andrieş (08.04.2013-08.04.2015), Răzvan Constantin Martin (11.04.2013-11.04.2015), Gabriel Sîncrăian (23.09.2013-23.09.2015), Georgiana Andreea Titeş (23.09.2013-23.09.2015), 2014 – Mădălina-Bianca Molie (15.10.2014-15.10.2016), Loredana-Elena Toma (15.10.2014-15.10.2016), 2015 – Adrian-Grigore Lingurar (31.03.2015-31.03.2019), Mihai Alexandru Popescu (11.05.2015-11.05.2019), Daniel-Florin Vizitiu (31.03.2015-31.03.2019), 2016 – Alina-Alexandra Popovici (11.08.2016-11.08.2020), Gabriel Sîncrăian (12.08.2016-12.08.2024), 2017 – Dumitru Captari (11.01.2018-11.01.2020), 2018 – Monica Suneta Csengeri (27.07.2018-02.12.2019), 2018 – Cristina Iovu (15.12.2018-15.12.2026).

Conform deciziei luate de IWF în 2017, la Tbilisi, orice ţară care are trei sau mai multe cazuri pozitive la retestările CIO de la probele prelevate la JO 2008 şi JO 2012 riscă să primească un an de suspendare.

Dacă România va depăşi 20 de cazuri de dopaj începând cu 2008, numărul de locuri pentru JO 2021 la haltere va fi redus la două, din maximum posibil de opt. România ar putea evita reducerea numărului de locuri pentru JO 2021 în cazul în care contraexpertizele vor fi negative sau în care analiza acestora nu va fi încheiată până la Jocurile de la Tokyo.

Narcis Drejan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *