Adin Cojocaru, Președinte FRV:”Sportivii români trebuie să joace pentru a crește nivelul sportului românesc.”

In urma cu trei ani lumea voleiului din Romania a ajuns la un consens si a admis ca se impunea o schimbare care sa dinamizeze acest sport, intrat de ceva vreme pe o panta descendenta. Astfel, Adin Cojocaru si echipa sa au castigat alegerile si au venit la conducerea Federatiei Romane de Volei cu un management care a schimbat fata voleiului romanesc, atat la nivel mediatic, cat si la nivelul rezultatelor echipelor nationale. Dupa trei ani de administratie in fruntea Federatiei ne “regasim” cu Adin Cojocaru, de data aceasta din postrura de Presedinte si dezbatem situatia voleiului romanesc.

Care au fost prioritatile echipei dumneavoastra manageriale pentru a schimba fata voleiului romanesc. Ce ati reusit sa implementati din programul cu care ati cucerit increderea electoratului, in urma cu trei ani, prin care ati preluat managementul Federatiei Romane de Volei?

Prioritățile mele sau mai bine zis obiectivele pe care le-am propus au fost să dezvolt voleiul, în general, prin creșterea numărului de sportivi legitimați, lucru care s-a realizat prin adoptarea unei hotărâri a Consiliului Director al FRV, ce prevede ca toate echipele de seniori să aibă și echipe de juniori. Dincolo de cresterea numarului de juniori era foarte important ca produsul numit „volei” sa ajunga la cei care indragesc acest sport, astfel incat am facut tot ce mi-a stat in putinta sa reusim transmiterea tuturor meciurilor, pe facebook, pe youtube sau la diverse postruri de televiziune (locală, regională, națională). In felul acesta am reusit să avem mai multe viziualizări, iar publicul sa se bucure de meciuri de volei. Nu în ultimul rând, unul dintre obiectivele primordiale a fost folosirea unui numar minim de sportivi români în teren, astfel incat acestia sa aiba cat mai multe minute jucate in competitiile oficiale. Am considerat esential sa avem sportivi romani pregatiti in meciuri oficiale si sa crestem nivelul loturilor nationale.

Care sunt acele aspecte pe care nu ati reusit sa le schimbati si care ar fi strategia raportat la acele obiective inca nerealizate?

Încă lucrez la schimbarea mentalității, pentru că anterior venirii actualei echipe manageriale se crease o lipsă de implicare în tot ceea ce se lucra. Multă vreme, oamenii nu prea erau ascultați de conducere și din aceasta cauza s-a creat această lipsa de implicare, pentru că rezultatul era același. Și pentru asta, ca strategie, am început să comunic mai mult cu toate persoanele implicate în fenomen. Am creat contextul favorabil dezvoltarii dialogului, am avut mai multe discuții în cadrul cursurilor de antrenori, tocmai pentru ca lumea sa simta că este ascultată. De asemenea, lucrăm si la dezvoltarea si pregatirea profesionala a sportivilor si a antrenorilor, astfel incat să evoluăm, iar acest aspect ne obligă să fim la curent cu tot ceea ce înseamnă voleiul modern. Cu cât știm mai mult, cu atât atragem și sportivul spre cunoastere si implicare. Sunt constient de faptul ca schimbarea unor mentalitati reprezinta un demers de durata, dar lucram la acest aspect pentru a ne asigura ca s-au creat toate premisele unei schimbari favorabile dezvoltarii voleiului romanesc.

Ordinul “Novak” a involburat apele in sportul romanesc, mai ales acolo unde finantarea s-a facut din bani publici. Dumneavoastra ati fost printre primii, daca nu chiar primul, care a intrevazut utilitatea acestei directii in cresterea nivelului sportului romanesc. Cum ati reusit sa implementati ordinul Novak, potrivit caruia 40% dintre sportivii aflati in teren pe durata unui meci sau a unei competitii trebuie sa fie romani?

Așa cum am spus, unul din obiectivele mele a fost introducerea sportivului roman în teren, pentru că trebuie să întelegem, că oricât te-ai antrena, dacă nu te perfecționezi prin joc, nu poți progresa! Jocul îți verifică nivelul instruirii, raportat la adversari și îți dezvoltă creativitatea, adică găsirea de soluții, astfel incat este esential ca sportivul roman, pentru a progresa sa se regaseasca in teren la meciurile oficiale. Cum poți să te bați cu alte echipe naționale, care au în componeță sportivi care joacă permanent în teren, în competitiile lor naționale și chiar în cupele europene? Este obligatoriu să fii la egalitate cu toți, dacă ai pretenții să urci în ierarhiile internaționale.

Cum vedeti propunerea legislativului de a plafona la 6.000 E cuantumul salariului unui sportiv asigurat din bani publici? Va afecta in vreun fel nivelul sportului sau va determina o orientare catre obtinerea finantarii din domeniul privat?

Consider ca sportul trebuie să fie finantat și din bani privati. Doar că trebuie gasite mecanismele legislative necesare prin care privatul să fie ajutat să își dorescă să investească în sport. Adică să poată alege unde direcționează anumite sume de bani, pe care oricum le-ar da către stat. Astfel, printr-o lege a sponsorizarii bine pusa la punct, din bani privati s-ar putea asigura anumite investitii pe care oricum statul ar trebui sa le faca, fie ca este vorba despre sport, fie ca luam in calcul alte domenii de interes national. Referitor la suma de 6000 de euro, pentru volei este o sumă bună, cred corectă, iar cei care solicită mai mult, să fie sprijiniți de zona privata. Repet, toate ar fi bune, dacă privatul este ajutat să investească, dacă nu, calitatea sportivilor veniți în Romania va fi mai scazută!

Ati intamplinat obstacole in implementarea ordinului Novak si cum considerati ca acesta a contribuit la cresterea nivelului voleiului romanesc?

Nu am întâmpinat obstacole, pentru că le avusesem înainte, in 2021! Pentru noi acest ordin a venit perfect, că ne-a adus mai multă liniște si a asezat lucrurile pe un fagas al unei normalitati pe care ne-o dorim pentru a creste nivelul sportului romanesc. Oricum, asa cum am mai spus, prezenta sportivilor romani este un demers pe care mi l-am asumat din prima zi de mandat. Din punct de vedere al nivelului voleiului românesc, eu spun că a crescut. La nivelul cluburilor s-a observat că în 2023 am avut două echipe la feminin în grupele Champions League (CSM Volei Alba Blaj și CSM Târgoviște), am avut două finaliste în cupele europene (CEV Cup – Blaj și Challenge Cup – CSM Lugoj), iar anul acesta avem CSM Volei Alba Blaj în grupe și CSM Arcada Galați la masculin. Cred că aceste rezultate pot demonstra creșterea voleiului romanesc, pentru că la obtinerea tuturor acestor rezultate deosebite, au contribuit și sportivii români.

Voleiul masculin romanesc revine pe drumul cel bun, dupa 30 de ani de letargie, echipa nationala de seniori ajungand in sferturile de finala ale Campionatului European si bifand o victorie istorica contra campioanei olimpice, Franta. Si la feminin incep sa apara rezultate. Cum ati reusit sa resuscitati loturile nationale si ce perspective sunt pentru viitor?

Loturile naționale de seniori/senioare au în spate trei generații de echipe naționale de juniori, care s-au calificat la Campionatele Europene de juniori, atât la feminin cât și la masculin. Adică la vremea lor au fost în primele 10 în Europa. Din aceste loturi s-au conturat acum loturile de seniori/senioare, cărora dacă le creezi condiții de pregătire și jocuri internaționale de calitate, vor realiza în timp performanțe. Toți acești sportivi din loturile naționale, joacă la echipele de club, repet JOACA, nu doar se antrenează.

Ce vine din urma? Ce sperante sunt privind schimbul de generatii? Care este strategia Federatiei Romane de Volei privind dezvoltarea sectorului juvenil?

Avem loturile naționale de juniori și cadeți angrenați în etapa calificărilor la Campionatul European, iar în iulie, Romania va organiza, la Blaj, Turneul Final al Campionatului European U18, unde va fi și echipa națională. Această echipă, anul trecut a fost calificată la Turneul Final European, terminand în jurul locului 10. La baieți am fost la un set distanță de Turneul Final, deci putem spune că și la aceste vârste avem rezultate. La aceste loturi U18, am creat Centrele Olimpice, care vor demara din 2024, la Blaj pentru fete și la Ramnicu Valcea pentru băieți. Voleiul romanesc are resurse si este esential sa ne ingrijim de tinerii care vin din urma, atat pentru a ridica standardele la nivel national, cat si pentru a asigura continuitate la nivelul carierei acestora si la nivelul performantelor sportive.

Raportat la formarea si specializarea antrenorilor ce proiecte ati implementat si ce procent din bugetul anual al Federatiei ati distribuit catre specializarea antrenorilor?

Pentru antrenori am schimbat metodologia de perfecținare a lor, realizând lunar câte un curs, ținut de antrenorii străini, care antrenează în Romania, la echipele de club. Exista o Hotarâre de Consiliu Director, prin care antrenorii străini, sunt obligați să realizeze câte un curs/seminar, sub îndrumarea Colegiului Central de Antrenori. Ca buget, alocăm atat cât este nevoie, pentru a aduce și prezenta tot ce este mai interesant, pentru antrenori. De doi ani ne-am inscris la un proiect pentru antrenorii de baby și mini volei și în fiecare an trimitem cate doi antrenori la cursurile organizate, timp de o saptămana, iar la intoarcere prezintă ce este mai relevant antrenorilor romani.

Cate structuri afiliate si cati sportivi legitimati raporteaza azi Federatia Romana de Volei?

Federația Romană de Volei are in prezent 186 de structuri sportive, iar sportivi legitimați, la nivelul anului 2023, sunt 7170 .

Atunci cand ati preluat conducerea Federatiei voleiul romanesc inregistra un numar firav de practicanti, undeva in jur de 4.300 de sportivi. Cum stam azi?

Acum avem legitimați 7170, un numar de sportivi mai mare, raportat la anul 2020. Si acest aspect, a făcut parte din obiectivele mele, atunci când am candidat și am reușit sa il cresc considerabil. Avem de mai bine de 6, 7 ani la Izvorani un festival de Baby Volei, organizat cu fonduri proprii și de unde, o parte din copii au devenit, în timp sportivi legitimați. Față de acest aspect, trebuie menționat, că de anul trecut echipele de seniori sunt obligate sa aibă echipe de juniori inscrise în campionat, ceea ce a ajutat la cresterea numarului copiilor practicanti de volei.

Care sunt cele mai mari obstacole pe care le-ati intampinat in demersul redresarii voleiului romanesc?

Obstacolele întalnite, au fost tot oamenii, cu mentalitatile lor, care erau în jurul fostului presedinte și care considerau că schimbarea realizată era una de fațadă. Prin ceea ce am reușit, împreună cu echipa mea, am demonstrat contrariul, anume că dorim o schimbare corectă, bazată pe o strategie gandită și pornită de la situația reală a voleiului și pusă în aplicare treptat. Am realizat un sistem competitional modificat, dar pe baze reale, care să aducă progres, am readus oamenii care au facut istorie in volei, prin fel și fel de modalități, am adus doua proiecte de la Confederația Europeană de Volei, am organizat CE 2021 la Cluj, în 2023 împreună cu CSM Timișoara am organizat, la Timișoara, Campionatul European de Volei pe Nisip U20. Anul acesta se va organiza Campionatul European U18, la feminin la Blaj, iar in 2026 se va organiza in Romania o grupă din cadrul Campionatului European de seniori, la masculin. Sunt lucruri prin care am convins oamenii că ne dorim cu adevarat dezvoltarea voleul romanesc.

Inaintea alegerilor din 2020 vorbeati despre necesitatea transformarii comisiilor din cadrul Federatiei in comisii functionale? Ce ati gasit in Federatie si ce ati reusit sa schimbati?

Da, asa este și am reușit să realizez imbunatatiri prin comisii, să dau un sens Federației! Acestea au fost reorganizate, pe principii functionale, iar oamenii au fost ajutati să capete încredere și dorința de a crea ceva util, subordonat strategiei generale a Federației.

Cum arata aparatul administrativ al Federatiei si ce considerati ca mai trebuie imbunatatit?

Aparatul administrativ este unul pe care îl cunosteam, dar la momentul investirii in functie era descompletat. Am reușit să completez posturile, chiar am creat încă două posturi, pentru a functiona mai eficient. Au fost numiti un director tehnic, pentru a da o mai mare greutate zonei tehnice și un director de marketing, de care era foarte mare nevoie. Asa cum mentionam anterior, vrem sa cream un produs de calitate, care sa poata fi pus in valoare printr-un marketing adecvat.

Ati reusit sa implementati programul “Volei in fiecare scoala”?

Pentru acest lucru am intrat într-un proiect Erasmus+, Play Volleyball Grow With It, unde obiectivul general al proiectului este de a inspira copiii de școală primară și secundară să devină și să fie activi, extinzând în același timp diversitatea și incluziunea prin sport. Acest lucru va fi realizat prin consolidarea cooperării dintre cluburile de volei și școli, precum și prin extinderea cunoștințelor profesorilor de educație fizică și antrenorilor de volei de la cluburi. Școlile, incluse in acest proiect, vor beneficia de toate materialele specifice derulării proiectului.

Cum ati caracteriza in cateva cuvinte managementul actualei administratii din cadrul Federartiei Romane de Volei?

Eu cred ca este o administrație care funcționează, dar las oamenii sa aprecieze! Eu pot fi subiectiv.

Puneti-va o dorinta si spuneti-ne-o!

Dorința mea este să fiu sănătos, să am parte de un buget puternic, echipele naționale de seniori/senioare sa joace în sferturile de finală al CE 2026, iar in 2025 să ne calificăm la CM (acum când vorbim, băieții ar fi calificați).

Va multumim si va tinem pumnii in tot ceea ce faceti!

Sursa foto: arhiva personala Adin Cojocaru, Presedinte Federatia Romana de Volei